Informatii Medicale

Chistul Ovarian

  • 01 iun. 2016
Chistul Ovarian

Toata lumea vorbeste depre chistul ovarian.

De ce ? Pentru ca toata lumea se pricepe la medicina ! Si mai ales, toti isi dau cu parerea !
De multe ori, ca medic, ma intreb daca nu am gresit mergand atata timp la scoala, in loc sa „studiez pe internet / sau numai pe facebook”!?!
Asa ca am zis sa lamuresc lumea cu un articol scurt si la obiect legat de aceasta tema.


Ovarul este un organ pereche, si reprezinta parte din aparatul genital al femeii.
Prin natura lui, ca asa functioneaza el, prezinta „chiste”.
Asa zice lumea. De fapt nu sunt chiste.
In dezvoltarea ovarului, un moment important este dezvoltarea ovocitelor, care începe din luna a doua a vieții embrionare, când din epiteliul germinativ, ce acoperă viitorul ovar, se desprind acumulări sferice de celule - foliculii primordiali (folliculi ovarieni primari) -, în interiorul cărora se află și ovocitele nematurizate, iar mai târziu sub formă de structuri cavitare secundare (foliculi ovarieni secundari) și foliculi (terțiari) maturi.


Orice fata normala, sanatoasa, la nastere, are in fiecare ovar – precum gloantele intrun pistol – cca 300.000- 400.000 de foliculi ovarieni. Din acest număr urias din cele două ovare, în decursul vieții sexuale active a femeii (de la pubertate, până la menopauză) numai 250-400 foliculi ajung în stadiul de maturare, restul involuează și se resorb sau se cicatrizează.
Procesele complexe de maturare, de transformare a foliculilor primari în foliculi maturi precum si ovulația, încep doar din momentul maturității sexuale a femeii, adica la pubertate.
Dimensiunile acestor foliculi sunt foarte variate, dar se considera dimensiune normala pana la maxim 22 sau chiar 25 mm.
Se  numeste chist numai daca a depasit 25 mm si persista timp de mai multe cicluri menstruale.
Si de aici incep discutiile. Voi fi cat se poate de concis.
( Acest articol este strict informativ, nu inlocuieste vizita si consultatia la medicul Dvs. !)

Dupa menstruatie, mai multi folicului incep sa se matureze, si numai unul ajunge la maturitate, devenind folicul dominant, matur, si care va ovula ( cazul normal ).
După ruperea foliculului matur și eliminarea ovulului, pereții foliculului colabează, si astfel ia naștere corpul galben (corpus luteus), a carui cavitate se umple cu sânge și capata o culoare gălbuie, de unde si numele, si care funcționează ca o glandă endocrină temporară, secretând cantitati mici de progesteron


Evoluția acestui corp galben este diferită după cum ovulul a fost sau nu fecundat.

  • daca femeia ramane gravida, adica ovulul a fost fecundat, corpul galben capata o mare dezvoltare, constituind corpul galben de sarcină
  • daca femeia nu ramane/devine gravida – cazul cel mai frecvent – foliculul care a eliberat ovulul se cicatrizeaza, se decolorează și dispare peste câteva săptămâni și poartă denumirea de corpus albicans, care ramane ca o cicatrice pe ovar sau cu timpul poate disparea definitiv.


Cel mai frecvent, in modificarile benigne ale ovarului, un chist ovarian functional  apare in urma uneia sau mai multor modificari minore in modul de producere si de eliberare ale ovulului

Chistul folicular sau simplu, seros, apare cand nu are loc ovulatia ( deci inaintea ovulatiei), si foliculul nu elibereaza ovulul si continua sa se mareasca umplandu-se cu lichid in interiorul foliculului.

Chisturile ovariene functionale sunt de obicei inofensive, nu produc simptome si dispar fara tratament, si sunt descoperite de obicei in timpul unei examinari ginecologice de rutina.
Cu cat chistul ovarian este mai mare cu atat este mai probabil ca el sa produca simptome.

Daca dupa ovulatie, corpul galben continua sa se umple de sange, si sa creasca in dimensiunui, se ajunge in fata constituirii unui chist ovarian hemoragic.

Chisturile ovariene sunt frecvente si firesti la femei si de cele mai multe ori nu prezinta niciun pericol pentru sanatatea lor.

Alteori insa, aceste chiste pot lua forme diferite, unele chiar complexe:

  • Chistul ovarian dermoid - tip organic de chist al ovarelor, format dintr-o structura celulara foarte asemanatoare pielii si a altor organe, avand in compozitie celule cu aceeasi origine embriologica. Este format in mare din grasime, dar poate contine si un amestec de tesuturi diverse: par, dinti, cartilaje, oase, cu marime extrem de mica si nu se manifesta decat in foarte putine cazuri. Se mai numeste medical si teratom care in limba greaca inseamna "tumora monstruoasa" dar care este benigna si se depisteaza total intamplator! Daca in urma unui examen de rutina este depistat chistul dermoid, se recomanda extirparea, pentru a se evita riscul malignizarii acestuia. In functie de dimensiunea lui si de modul in care a afectat sau nu ovarul, se poate recomanda extirparea intregului ovar.
  • Chistadenomul – se dezvolta din tesutul ce acopera exteriorul ovarului. Este de mai multe tipuri, putand  avea continut lichidian sau mucinos, si poate ajunge la dimensiuni gigante. Nu are in mod obisnuit caracter malign dar necesita interventie chirurgicala.
  • Endometriomul – este un chist care se formeaza din tesut endometrial (tesutul ce captuseste interiorul uterului) si care se afla acolo din viate embrionara ori invadeaza ovarul pe calea trompelor in timpul menstrelor. Aceasta forma de chist ovarian raspunde la modificarile hormonale lunare din cadrul ciclului menstrual, chistul umplandu-se cu sange, avand caracteristicile endometrului. Continutul acestui chist are un aspect ciocolatiu. In cadrul bolii numita “endometrioza” pot fi prezente mai multe endometrioame. Frecvent sunt asimptomatice , dar pot fi durereoase mai ales in timpul menstruatiei si in timpul contactului sexual.
  • Sindromul ovarelor polichistice – Femeile la care ovulatia nu se produce in mod regulat pot prezenta chiste multiple. Ovarele acestor femei sunt adesea marite de volum, prezentand multiple chisturi situate sub o capsula ovariana frecvent ingrosata. Sunt multi factori care duc la aparitia acestui sindrom, chisturile ovariene fiind doar un aspect al acestei afectiuni. Pe ecografie, apare o imagine caracteristica, de margele pe ata.

 
La femeile sub 30 de ani, chistul dermoid este cel mai frecvent tip de chist patologic iar la cele peste 40 de ani, chistadenoamele sunt cele mai frecvente tipuri de chisturi patologice.

Indiferent de dimensiunile si felul chistului, daca se sparge, elibereaza continutul in cavitatea peritoneala, si produce dureri paroxistice, si daca e insotit de pierdere de sange de prin vreun vas de sange interesat, se insoteste si de hemoragie interna, de multe ori mergand pana la abdomenul chirurgical, frecvent motiv de interventie chirurgicala. La fel de bine, se poate ca debutul  brusc sa fie urmat apoi de o evolutie lenta de resorbtie, si sa nu fie nevoie de interventie chirurgicala.
La fel, simptome severe pot aparea si in cazul in care chistul s-a rasucit ( chist torsionat),  – indiferent de dimensiunile chistului, dar mai rar in cazul celor mici -   caz in care apare durere progresiv vcrescatoare, si care nu cedeaza la antialgice uzuale si chiar soc. Este una din marile urgente ginecologice, si se soldeaza cu interventie chirurgicala, urmata de anexectomie ( se scoate FARA a se DETORSIONA, impreuna, si trompa si ovarul pe partea afectata )

Majoritatea chisturilor ovariene banale,  functionale sunt asimptomatice si dispar fara tratament in cateva luni sau duap mai multe cicluri menstruale periodice (normale). Chistul ovarian functional nu cauzeaza cancer ovarian, dar este posibil ca la varste mai inaintate, existenta chistului sa anunte un cancer ovarian.

Examinarea de catre medic cuprinde :

  •  anamneza amanuntita  despre istoricul simptomelor si ciclurilor menstruale, istoric familial. etc
  •  un examen ginecologic, si recoltare de frotiu Pap, secretie vaginala, cultura din col , pentru evitarea suprapunerii vreunei infectii
  •  ecografie transvaginala


Daca se descopera un chist ovarian la o examinare de rutina, o ecografie transvaginala ajuta pentru diagnosticarea tipului de chist.

Daca in urma ecografiei se vizualizeaza un chist ovarian functional care nu cauzeaza dureri severe, se recomanda expectativa si monitorizarea periodica..
Se examineaza chistul lunar pentru eventuale mariri de volum.
Majoritatea chisturilor dispar dupa 1-2 luni sau dupa 1-2 menstre.

Daca nu trec, sau chiar se maresc, se intervine sau medicamentos (in cazul chistelor functionale, banale ) daca medicul decide asta, sau chirurgical ( dermoid, chistadenom, samd). Chirurgia nu previne formarea de noi chisturi decat daca ovarul a fost extirpat. Chistul ovarian functional nu poate fi prevenit daca exista ovulatie. Chiar daca a fost candva vreun chist, operat sau nu, nimeni si nimic nu poate nici prevedea si nici opri aparitia altora. Insa tot ceea ce scade frecventa ovulatiei, evident, scade riscul de producere a chistului ovarian. De exemplu anticonceptionalele, sarcina, alaptarea corecta la san in primele 6 luni. Iar ovulatia inceteaza complet la menopauza. De aceea aparitia unui chist ovarian la menopauza are alte cauze, si care de obicei, din pacate, nu sunt de bun augur.

Si de aici incep discutiile despre aspectele maligne ale patologiei ovariene.


Trimite Intrebarea TA aici!

ALTE ARTICOLE

Cauzele anatomice ale avortului spontan :
PMS / SPM - sindromul premenstrual :
GRATUIT - Consultatie Ginecologica
Cum se completeaza CORECT un bilet de trimitere ?
Secretii ale sanului - prolactinomul si galactoreea :
Acest site foloseste cookie-uri. Prin continuarea navigarii in site acceptati modul in care folosim aceste informatii. Citeste AICI mai multe informatii!